Nu știu încotro voi merge din acest punct, dar promit că nu va fi plictisitor.
Activ pe parcursul a cinci decenii, frecvent reinventându-şi stilul muzical şi cochetând cu mai multe genuri, David Bowie a fost considerat de majoritatea criticilor muzicali un influent inovator, în special datorită lucrărilor sale din anii ’70. Cântăreţul britanic s-a inspirat dintr-o vastă paletă de subiecte, în special din artă, filosofie şi literatură.
Familiarizat cu Beckett și Nietzsche la fel de mult cum era cu amicii săi Lou Reed sau Iggy Pop, Bowie și-a petrecut viața experimentând numeroase genuri muzicale, dar a avut și frecvente incursiuni în lumea cinematografică, a teatrului, a modei și a picturii. Continuă să placă atât menajerei care îi fredonează hiturile la supermarket, cât și tânărului rebel, care îi copiază look-ul androgin și se inspiră din tulburii săi ani 70.
David Bowie a murit aiciDavid Bowie, un băiat din clasa de mijloc care se visa star rock
David Robert Jones s-a născut la 8 ianuarie 1947, într-o familie modestă din Brixton, un cartier foarte populat din sudul Londrei. Încă de copil, s-a dovedit a fi un iubitor al muzicii, cântând în corul bisericii și luând lecții de pian și saxofon. În liceu se înscrie la cursurile de artă, muzică, design, machetare și compoziție și în paralel frecventează cursuri de pantonimă și dans. Această ucenicie, ca și gustul pentru costume, modă sau teatrul kabuki îl va ajuta mai târziu să se transforme în omul cu 1.000 de fețe.
În anul 1955, pe când David avea opt ani, familia lui s-a mutat în Bromley, pe atunci un mic orăşel din Kent. Acolo, artistul l-a cunoscut pe George Underwood şi au devenit în scurt timp cei mai buni prieteni. Underwood, un muzician şi artist britanic cunoscut mai ales pentru că a realizat coperţile albumelor semnate de trupe importante, îşi aminteşte că adolescentul David era mai mereu fericit.
În 1962, cei doi prieteni s-au îndrăgostit de aceeaşi fată, Carol Goldsmith, însă Underwood a reuşit să obţină o întâlnire şi a avut încredere în David, care urma să o aducă la locul întâlnirii. Invidia a pus stăpânire pe David, care şi-a minţit amicul că fata anulase întâlnirea. „Nu-i faci aşa ceva celui mai bun prieten“, a punctat George. „Apoi se lăuda că se vede cu ea. Mânia m-a cuprins şi l-am lovit“, a dezvăluit acesta. Deşi lovitura nu a fost una puternică, George Underwood, prietenul cântăreţului i-a zgâriat din greşeală ochiul. David a fost internat, iar medicii au constatat că muşchii contractori ai ochiului său stâng erau grav sfâşiaţi, împiedicând pupila să se dilate sau să se contracte, dând impresia bizară că are ochi de culori diferite.
Mai târziu a cunoscut-o pe Mary Angela Barnett, o tipă cool, frumoasă şi inteligentă, vicleană, realizată din punct de vedere profesional şi sălbatică. Aceasta şi-a amintit: „David era subţire, palid şi părea un extraterestru. Era un băiat din clasa de mijloc care îşi dorea să devină un star rock. El avea talent, dar avea nevoie de concentrare. Avea şi o mulţime de iubite şi chiar iubiţi la acel moment. Dar când am apărut eu şi-a dat seama că sunt o persoană care îl poate ajuta să treacă la următorul nivel.“ Este momentul în care David renunță la școală și își începe cariera muzicală.
O baladă despre maiorul Tom, un astronaut care se pierde în spațiu
În 1976, Jones își schimbă numele în Bowie și-și lansează primul album, însă acesta e primit cu reticență de critica muzicală. Albumul omonim „David Bowie” e lipsit de succes și e catalogat dacă nu șocant, cel puțin ciudat. Bowie spunea despre acest disc de debut că „pare să-și fi avut rădăcinile peste tot, în rock, în vodevil, în music-hall… Nu știam dacă îmi doream să fiu Max Miller sau Elvis Presley!”
Succesul vine în 1969, odată cu balada „Space Oddity”, inspirată din filmul lui Stanley Kubrick, „2001: A Space Odyssey” (1968). Dicolo de versurile dramatice, în care un personaj fictiv, astronautul Major Tom se pierde în spațiu și reflectă asupra vieții, melodia în sine are o frumusețe aparte. În cântec se izbesc două curente opuse, corpul piesei este bazat pe folk cu influențe pop, iar lucrurile ce par secundare, cum ar fi chitara electrică și sintetizatorul, completează fantastic tabloul.
Faima mondială şi-o va dobândi însă în 1972, la numai trei ani de la lansarea „Space Oddity”, cu albumul „The Rise and Fall of Ziggy Stardust and The Spiders from Mars”, o combinație de fantezie, S.F., teatru, personaje și rock. Albumul are la bază istoria fictivă a unui star rock extraterestru bisexual. De altfel, în această perioadă David Bowie şochează prin poza de androgin pe care şi-o creează şi prin bisexualitatea mărturisită.
Este anul în care începe valsul personajelor. Mai întâi e Ziggy Stardust, vedeta androgină care lansează perioada glam rock, apoi vor urma personajele nebuniei decadente, a nazistului cinic sau a rebelului livid. În spatele acestor măști, David face o mulțime de declarații contradictorii, în special în legătură cu orientarea sa sexuală, alimentează cronicile mondene, înregistrează discuri ilegal, irită și în egală măsură fascinează.
Pe prima soție a întâlnit-o la un concert
În martie 1970, David Bowie se căsătorește cu Angela Barnett, pe care o cunoscuse în 1969. Niciun membru al familiei nu a fost invitat, nici măcar mama lui David, Peggy, însă aceasta a aflat de planurile fiului său şi s-a prezentat la starea civilă. Vedetă de televiziune, fost model, actriţă şi cântăreaţă, Angie Bowie a asistat şi a ajutat la crearea unei legende, contribuind, din umbră, la conturarea personajelor lui David Bowie.
Angie şi David Bowie au format cuplul cu cel mai puternic impact asupra culturii rock şi a modei anilor ’70, dar mai ales au fost printre primii artişti care au vorbit deschis despre bisexualitate.
Cei doi s-au întâlnit pentru prima dată la un concert al trupei The Feathers, în Londra. Angie urma cursuri de marketing şi economie la Kingston Polytechnic şi avea mici colaborări în industria muzicii datorită prieteniei cu Lou Reizner, şeful studiourilor Mercury Records. Câteva luni mai târziu au luat cina la un restaurant chinezesc, The Dumpling, şi au mers în clubul Speakeasy să-i asculte pe rockerii de la King Crimson. „Purtam un costum roz, m-a invitat la dans şi m-a cucerit. Am făcut sex, însă dimineaţa a dispărut. Aşa era David – se folosea de sex pentru a-şi marca teritoriul. Am devenit buni prieteni, îi eram confidentă. Era în anul 1968“, îşi aminteşte Angie. În 1971 se va naște primul copil, Duncan Zowie Haywood Jones, căruia David îi va dedica melodia „Kooks” de pe albumul „Hunky Dory”.
Heroes
În 1974 David Bowie se stabilește cu familia mai întâi în New York, apoi în Los Angeles unde lucrează la albumele „Diamond Dogs” și „Young Americans”. Odată cu piesa „Fame”, scrisă împreună cu John Lennon, cântărețul cunoaște un succes enorm în Statele Unite, cântecul ajungând pe locul întâi în Billboard Hot 100. „Faima” e însoțită de adicție.
Stresul l-a condus pe David pe o cale greşită şi a început să consume droguri. Angie crede că îşi dorea să uite de problemele de management şi era frustrat pentru că nu-şi putea plăti muzicienii foarte bine, nu primea prea mulţi bani, în schimb directorii din industrie beneficiau de pe urma lui.
Angie Bowie: „Au avut loc nişte scene de-a dreptul nebuneşti. Într-o zi m-a sunat din Los Angeles spunându-mi că e ţinut captiv de un vrăjitor şi două vrăjitoare şi Satana veneau să-l atace. Era paranoic din cauza cocainei. Altădată, am primit un telefon de la David care era cuprins de panică. El era în Los Angeles şi eu eram în New York. Nu mi-a putut spune ce e în neregulă, însă trebuia să-i fiu alături. M-am urcat imediat într-un avion, m-am grăbit să ajung la luxosul hotel Beverly Hills şi m-am îndreptat direct către camera lui. L-am surprins în timp ce făcea sex cu cântăreaţa americană de soul Claudia Lennear. M-a privit şi mi-a spus: «Scuze».”
Relația dintre David și Angie se răcește pe zi ce trece, ducând în cele din urmă la inevitabila separare. ”Odată am avut o discuţie în contradictoriu cu asistenta lui, Corinne Schawb, el m-a apucat de gât şi a încercat să mă sugrume, ea l-a oprit. Era drogat, a fost îngrozitor. Când am divorţat, mi-am dorit doar două lucruri: o relaţie cu fiul nostru şi suficienţi bani încât să trăiesc decent până îmi puneam pe picioare propria carieră. Nu am primit nici una, nici alta“, a mai declarat Angie.
În 1976 Bowie pleacă pentru trei ani în Berlinul de Vest, împreună cu fiul lui, Zowie, lăsând în urmă o viață marcată de consumul de cocaină. Aici, produce împreună cu Brian Eno și Tony Visconti trilogia „Low”, „Heroes” și „Lodger”, care deschide calea curentului „cold wave”. David Bowie își împărțea apartamentul cu Iggy Pop și avea studioul de înregistrări în Köthener Straße din Kreuzberg, lângă Zidul Berlinului. Aici va observa într-una din zile un cuplu de îndrăgostiți care se sărutau, o scenă care se regăsește în „Heroes”, ca un apel la dragoste, pentru a depăși divergențele.
Zece ani mai târziu melodia va fi cântată în timpul unui concert pe care David Bowie l-a susținut în fața Reichstag-ului, nu departe de Zid, în timp ce sute de locuitori din Berlinul de Est îl puteau asculta de partea lor a Cortinei de Fier.
Bowie, un artist vizionar
În 1981 David Bowie lansează împreună cu Queen single-ul „Under Pressure”, care ajunge number-one în UK. Albumul „Let’s Dance” din 1983 cucerește un public mai tânăr pe ringurile de dans, însă începând cu 1988, perioada sa hard rock alături de grupul Tin Machine nu mai obține apreciere unanimă.
David Bowie se recăsătorește în 1992 cu manechinul somalez Iman Abdulmajid, cu care va avea o fată, Alexandria Zahra Jones.
După o perioadă petrecută în Elveția, cuplul își împarte viața între Londra și New York. Până la începutul anilor 2000, artistul scoate album după album și face turnee, dar un accident cardiac, în iunie 2004, pe scena unui festival german, pune capăt acestei perioade prolifice. Obligat la odihnă, Bowie își face rar apariția pe scenă, cântând alături de Arcade Fire, Alicia Keys sau fostul chitarist de la Pink Floyd, David Gilmour.
În timp ce apar tot mai multe zvonuri alarmante legate de sănătatea sa, David Bowie revine în 2013 cu un album plin de viață, „The Next Day”. Materialul a fost realizat de-a lungul a doi ani și l-a avut ca producător pe vechiul prieten și colaborator, Tony Visconti. Înainte de a fi lansat oficial, întreg albumul „The Next Day” a fost pus la dispoziție pe iTunes. Adept al tehnologiilor de avangardă, Bowie a fost unul dintre primii mari artiști care au propus descărcarea integrală de pe internet a muzicii sale.
În ciuda cererilor insistente ale fanilor care doreau să îl vadă în turneu, David Bowie a refuzat constant astfel de proiecte în ultimii ani şi a dus o existenţă retrasă, în reşedinţa sa din New York, apărând foarte rar în public.
Steaua neagră
Pe 8 ianuarie 2016, când a împlinit 69 de ani, David Bowie a lansat cel de-al 28-lea album, „Blackstar“, conceput ca un rămas-bun pentru fani. Doar el și câțiva apropiați știau că boala cu care fusese diagnosticat în urmă cu 18 luni, îi va grăbi sfârșitul. Tony Visconti: „Înregistrările la „Blackstar” s-au desfășurat în New York și au început în ianuarie 2015. Bowie împărțea în secret ședințele de chimioterapie cu sesiunile de înregistrare, însă într-una din zile s-a decis să ne mărturisească că are cancer hepatic. Ne-a rugat să nu spunem nimănui și am trecut la treabă.”
Bowie s-a folosit de muzica sa pentru a oferi orice indiciu posibil că se pregăteşte să părăsească scena vieții. Versurile piesei „Lazarus“, unul dintre primele single-uri lansate de pe acest album, pare să fie prorpiul său cântec de adio. Începe cu: „Look up here, I’m in Heaven! I’ve got scars that can’t be seen…(Uite-te aici, sus, sunt în Rai! Am cicatrici care nu pot fi văzute…)“ şi se termină cu: „This way or no way/ You know I’ll be free/ Just like that bluebird/ Now ain’t that just like me?/ Oh, I’ll be free (În acest fel sau în niciun fel/ Ştii că voi fi liber/ Exact ca acea pasăre albastră/ Nu e ea exact ca mine?/ Oh, voi fi liber).“
Titlul albumului se credea, de asemenea, că simbolizează moartea; este numele dat unei leziuni canceroase, precum și termenul pentru starea de tranziție între o stea prăbușită și o singularitate. În aceiași măsură, „Blackstar” amintește numele unei melodii puțin cunoscute despre moartea unuia dintre idolii muzicali ai lui Bowie, Elvis Presley, care conține versurile „Când un bărbat își vede steaua neagră, știe că i-a sosit timpul”.
De altfel, şi videoclipul piesei „Lazarus“ începe cu Bowie întins pe un pat de spital şi se sfârşeşte cu el dispărând într-un dulap. Alte melodii vorbesc despre înmormântări şi raze X, unul dintre motivele recurente fiind un craniu, iar piesa care dă titlul materialului discografic are versurile: „Something happened on the day he died, spirit rose a metre and stepped aside (Ceva s-a întâmplat în ziua în care el a murit, spiritul a crescut cu un metru şi s-a dat într-o parte).“ Coperta albumului, o stea neagră pe un fundal alb, este singura dintre cele 28 pe care nu apare o imagine cu el.
Bowie mai avea cinci cântece noi înregistrate și planifica lansarea unui nou album, imediat după „Blackstar”. Spera că va mai trăi măcar câteva luni. Managerul şi producătorul Simon Napier-Bell își amintește ultima întâlnire, pe 9 ianuarie: „Bowie a apărut în faţa apartamentului său purtând un costum superb, un zâmbet larg, având o ţinută fabuloasă. A fost un act deliberat, aşa cum a fost tot ce a făcut. Ştia că va muri. Aşa şi-a dorit să fie amintit: optimist şi fericit. El şi-a controlat imaginea până la sfârşit.“
Sunt atât de sus, sunt în Rai
Ziua următoare, știrea că David Bowie a murit i-a surprins chiar și pe prietenii cei mai apropiați care știau de boala sa.
Bowie s-a stins în apartamentul său din New York, înconjurat de soţia sa, Iman, fiica lor, Alexandria (15 ani), şi de fiul său, Duncan Jones (44 de ani). Pe pagina de Facebook a cântărețului a apărut următorul anunț: „David Bowie a murit astăzi (10 ianuarie 2016), în pace, înconjurat de familia sa, după o curoajoasă luptă de 18 luni cu cancerul. Deși mulți dintre voi veți fi afectați, la fel ca și noi, de această pierdere, vă rugăm să respectați intimitatea familiei în această perioadă dificilă.” Duncan a confirmat pe Twiter: „Cu multă tristețe și părere de rău trebuie să spun că este adevărat.”
Iman a ales tot o rețea de socializare pentru a-și exprima durerea. A publicat pe contul de Instagram o imagine pe care stă scris următorul citat: „Suferinţa este reală, dar la fel e şi Dumnezeu.“ Angie Bowie, prima soție a cântărețului, își amintește și ea de acea zi: „La aflarea veștii am fost şocată, complet nepregătită pentru un astfel de moment. Pur şi simplu nu mă aşteptam ca el să moară înaintea mea. Nimeni nu ştia că a dus o luptă de 18 luni cu cancerul şi că ultimul lui album era unul de rămas-bun. Am crezut că este indestructibil.”
Wendy Leigh, care a publicat o biografie a lui David Bowie în 2014, a dezvăluit la rândul ei faptul că artistul britanic avea mai multe probleme medicale: „Nu s-a luptat doar cu cancerul ci a suferit şi şase infarcte în ultimii ani”, a afirmat scriitoarea.
Doliu pe planeta Pământ
La scurt timp după ce moartea lui David Bowie a făcut înconjurul lumii, în marile orașe fanii s-au reunit pentru a-i aduce marelui artist dispărut un ultim omagiu. La New York, treptele din fața apartamentului din Soho au fost transformate într-un altar pe care sute de persoane au depus buchete de flori, notițe și lumânări în memoria celui care le-a schimbat viața.
În New Orleans, mii de oameni s-au întâlnit pentru a participa la o paradă în memoria regretatului artist. Pictați pe față, costumați în fel și chip, fanii cântărețului s-au deghizat în zecile de stiluri pe care Bowie le-a adoptat de-a lungul timpului, totul desfășurându-se pe acordurile muzicii sale.
Steaua artistului de pe strada Walk of Fame din Hollywood a devenit, de asemenea, loc de pelerinaj pentru fani. În Moscova, oamenii au depus flori la porțile Ambasadei Marii Britanii, în timp ce în Berlin mai multe persoane au aprins lumânări și au depus flori în fața casei în care Bowie a locuit în 1977, în timp ce lucra la „Heroes”.
Luni seara, 11 ianuarie, mai multe sute de persoane s-au reunit în faţa cinematografului Ritzy din cartierul Brixton, din sudul Londrei, pentru a-l comemora pe legendarul muzician care s-a născut aici. Panoul de pe faţada sălii de cinema, folosit pentru a afişa titlurile filmelor care sunt proiectate în interior, a afişat de această dată un mesaj de o altă factură: „David Bowie our Brixton Boy. RIP” („David Bowie, băiatul nostru din Brixton. Odihneşte-te în pace”).
Numeroşii fani care au participat la eveniment au cântat, au dansat şi au băut bere, pe acordurile cântecelor lui David Bowie.
Departe, deasupra lumii
Pe 12 ianuarie 2016, David Bowie a fost incinerat în New York fără ca familia și prietenii să fie prezenți, aşa cum îşi dorise şi specificase chiar el în testament. Apropiații i-au respectat dorința, evenimentul trecând neobservat. În timp ce unii se așteptau la o ceremonie funerară excentrică, incinerarea s-a desfășurat rapid, aproape imediat după deces.
Bowie a avut grijă ca, în ultimele zile de viață, să-i împărtășească soției sale, Iman, care îi sunt ultimele dorințe. Cea mai fierbinte dorință a lui a fost ca aceasta să își amintească momentele frumoase petrecute împreună, muzica pe care a compus-o și nu ultima lui perioadă și incinerarea. A vrut doar să poată dispărea. Fără tam-tam, spectacol sau izbucniri ale fanilor.
Artistul a solicitat ceea ce se numește „o incinerare directă” la un centru medical specializat. Aceasta este descrisă ca cel mai simplu mijloc de a face să dispară rămășițele pământești ale cuiva, imediat după deces, „fără un ultim omagiu, vizite la pompe funebre sau ceremonie”. Procedeul este și cel mai ieftin, costând între 623 și 826 de euro. În general, cadavrul unui defunct este dus de la locul morții direct la crematoriu, unde se face incinerarea imediat după completarea actelor.
Tot prin testament, David Bowie, care era ateu, a cerut ca cenuşa sa să fie împrăştiată pe insula indoneziană Bali, respectând ritualul budist. Această religie consideră că viața este un izvor de suferințe și de iluzii, propăvăduind renunțarea la orice plăceri. Poate, în esență, aceasta a fost și credința lui Bowie, un artist cameleonic, un intelectual straniu al secolului XX, a cărui influență a modelat generații.
| David Bowie | nume naștere: David Robert Jones |
| DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: | 8 ianuarie 1947, Londra, Regatul Unit |
| DATA ȘI LOCUL MORȚII: | 10 ianuarie 2016/ 69 de ani, New York, Statele Unite |
| CAUZA DECESULUI: | cancer hepatic |
| A FOST: | cântăreț, compozitor, producător, actor, pictor |
Moartea Celebrităților 