Traian Grozăvescu, tenorul răpus într-o crimă pasională care a șocat lumea

traian_grozavescu_


locatia mortiiTraian Grozăvescu a fost tenorul cu voce de aur care a cucerit, în perioada interbelică, cele mai prestigioase scene ale lumii. A plecat din Lugoj şi a ajuns să cunoască un mare succes la Viena. Tenorul român, asemuit cu celebrul Caruso, a avut parte de un sfârşit tragic, fiind împuşcat de propria soţie.

Pe cât de plină de succes şi de strălucire a fost viaţa marelui tenor Traian Grozăvescu, care a trăit ovaţionat în lumina reflectoarelor, pe atât de cumplit a fost sfârşitul artistului. Cel mai mare tenor român din perioada interbelică s-a născut la Lugoj, pe 21 noiembrie 1895. Părinţii săi erau de origini diferite, tatăl, Costi Grozăvescu, român din Teregova, iar mama Ernestina Serbul, de origine sârbească.  Pe băncile şcolii s-a îndreptat către o carieră în Drept şi a urmat cursurile Facultăţii de Drept de la Budapesta. Atras de muzică, în 1914, pe vremea când era student la Drept a început şi cursurile Academiei de Muzică din Budapesa.

Traian-Grozavescu-in-Canio-din-Paiate-1cVocea deosebită i-a fost remarcată nu numai de familie dar şi de prieteni, însă în scurt timp, o dată cu venirea războiului, Traian Grozăvescu a fost nevoit să plece pe front, ca ofiţer de artilerie în armata austro-ungară, lăsând la o parte cariera muzicală. Pasiunea pentru muzică nu a încetat însă nici în acele vremuri tulburi, de unde a rămas faimoasa poveste când acesta, „într-un moment de linişte a tunurilor, a început să cânte Ave Maria”, acolo pe frontul de luptă, unde orice speranţă de viaţă se risipeşte. Gestul lui Grozăvescu i-a înduioşat atât de mult pe cei din jur, încât camarazii l-au răsplătit cu ropote de aplauze, iar dinspre inamici a răsunat puternic „Vivat austriaci!”. Un moment de glorie pentru Grozăvescu şi un pas important în debutul carierei sale muzicale.

A debutat la Cluj, în 1919, şi interpretarea sa a fost un succes. A devenit cap de afiş la Opera din Cluj şi a cunoscut succes după succes. În 1923, a plecat la Viena şi a câştigat un contract cu Opera de Stat din capitala Austriei. A ajuns o celebritate, fiind considerat urmaşul celebrului Enrico Caruso. Talentul său extraordinar l-a făcut să fie apreciat de cei mai mari compozitori ai vremii, printre care s-au numărat Richard Strauss, Arturo Toscanini sau Pietro Mascagni.

Căsătorit cu o soţie geloasă

În Viena, Grozăvescu era însoţit mereu de sora sa Olga şi ea un mare om de cultură. Împreună au făcut o vizită la parcul de distracţii Prater, moment în care a cunoscut-o pe Nelly Koveszdy, femeia care avea să-i devină soţie şi călău deopotrivă.

Dragostea dintre ei a fost una intensă, deşi Nelly era căsătorită şi avea deja o fetiţă. Femeia a divorţat pentru tenorul român, iar cei doi s-au căsătorit în 17 noiembrie 1923. Iubirea lor a durat doar patru ani şi a fost presărată cu numeroase scandaluri. Nelly era extrem de posesivă şi îl urma peste tot pe Traian Grozăvescu. Îi controla fiecare mişcare, atât în viaţa persoană, cât şi în carieră. Ea era cea care discuta cu impresarii şi programa concertele. În multe dintre turneele acestuia femeia a făcut scene de gelozie şi era deranjată de atenţia pe care i-o acordau admiratoarele. Au fost multe zvonuri despre presupusele aventuri ale tenorului cu admiratoarele sale.

În 1927, după ce a născut prematur un copil şi a fost profund afectată de moartea acestuia, soţia lui Grozăvescu a devenit şi mai geloasă. L-a învinovăţit pe tenor de pierderea copilului, a devenit din ce în ce mai posesivă. Pe fondul crizelor de gelozie ale soţiei, căsnicia tenorului era departe de a fi una fericită.

Împușcat în cap

Pe cealaltă parte, talentul lui Traian Grozăvescu depășea graniţele europene, astfel că Opera Metropolitană din New York i-a oferit un contract începând cu anul 1927 (contract pe care, din nefericire, nu a mai apucat să-l onoreze). Pe 14 februarie 1927, a cântat în „La Donna e Mobile”, în rolul ducelui din Rigoletto, însă nimeni nu ştia că aceea a fost ultima dată în care i-a fost putut fi ascultată vocea inegalabilă.

Pe 15 februarie 1927, pe când Traian Grozăvescu își pregătea bagajele pentru America, Nelly s-a furişat în spatele lui înarmată cu un rezolver. I-a lipit soţului ei ţeava pistolului de ceafă şi a tras. Toată scena s-a petrecut sub ochii surorii tenorului, Olga, cu care cei doi locuiau la Viena. Traian Grozăvescu a murit pe loc. Se spune că femeia a înnebunit de furie când a aflat că tenorul nu o va lua cu el în turneu. De menționat că tenorul trebuia să facă şi o oprire la Roma în călătoria respectivă, unde trebuia să se întâlnească şi să repete cu Maria Jeritza, alături de care urma să cânte pe scena americană (să fi fost oare acesta motivul care a împins-o pe Nelly la crimă?).

traian-grozavescu-sicriuLa scurt timp, scenele vieneze, cele româneşti, chiar şi cele de peste ocean au intrat în doliu, întrucat vestea morţii lui Grozăvescu s-a raspândit cu o viteză uimitoare. Nelly Grozăvescu, femeia pe care şi-a ales-o camarad în viaţă, a scăpat de pedeapsă după lungi procese, întrucât la vremea aceea, legea vieneză nu considera crimele pasionale un delict. S-a spus că şi-a pierdut minţile din gelozie şi de aceea a tras. În timpul procesului a susţinut că este nevinovată şi şi-a acuzat soţul de abuz. A spus că o trata rău, că era amator de jocuri de noroc şi că bea peste măsură.

„Presa vremii a speculat din plin tragedia din viaţa tenorului Traian Grozăvescu. Achitarea soţiei sale a stârnit un val de revolte şi au fost voci care chiar au susţinut că Nelly era psihopată şi a premeditat fapta. S-a spus că intenţionat s-a prefăcut a fi labilă psihic, a făcut ca toată lumea să afle cât de afectată este tocmai pentru a-şi pregăti apărarea. Adevărul nu s-a aflat niciodată. Se pare că motivul crimei ar fi fost refuzul lui Traian Grozăvescu de a-şi lua soţia în ultimul turneu“ a povestit pentru ziarul Adevarul profesorul de istorie Marian Doftoriu.

Ceremonii funebre fastuase

inmormantarea tenorului grozavescuOpera de Stat din Viena şi o dată cu ea întregul oraş şi-au luat rămas bun într-o ceremonie funerară aproape imperială. Dricul morturar, tras de şase cai, a venit de la Institutul medico-legal prin  Währinger Strasse şi apoi de-a lungul Ringului, până în faţa Operei, unde s-a oprit şi unde îl aştepta întregul personal, în frunte cu directorul lor, Franz Schalk.

Corpul neînsufleţit al tenorului a fost vegheat în drumul spre meleagurile româneşti de către mama sa şi de câinele lui credincios  Rex, iar trenul în care acesta se afla a oprit în fiecare oraş pe care îl străbătea, pentru ca cei care l-au iubit să îşi poată lua rămas bun de la el. Trenul cu corpul neînsufleţit al celui mai indragit tenor al Europei a poposit în Lugoj, unde a fost primit de toată suflarea oraşului, care l-a şi condus pe ultimul drum.

 

Traian Grozăvescu a fost înmormântat în cimitirul ortodox din oraşul natal Lugoj, pe 23 februarie 1927.

mormant traian grozavescu

În memoria sa, teatrul şi strada pe care a copilărit îi poartă numele, iar în Lugoj se organizează anual un concurs de tenori ce poartă numele de „Grozăvescu”.

Şi în Viena, pe strada Lerchenfelderstrasse numărul 62-64, se găseşte o placă comemorativă, care-l aminteşte pe Traian Grozăvescu, ucis pasional pe 15 februarie 1927, de către soţia sa, Nelly. Placa este opera sculptorului Ludovic Lichtfuss din Jimbolia, efigia fiind identică cu cea de pe casa din Lugoj, unde s-a născut tenorul.

TRAIAN GROZĂVESCU
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII:
21 noiembrie 1895, Lugoj, România
DATA ŞI LOCUL MORȚII:
15 februarie 1927 / 31 de ani, Viena, Austria
CAUZA DECESULUI:
împușcat în cap
A FOST:
tenor

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s