Harry Houdini, magicianul care n-a putut trişa şi moartea

harry houdini„Mintea crede în ceea ce văd ochii și aud urechile.”


locatia mortii

Houdini a murit de peritonită, în urma unei rupturi de apendice. Inaintea unei reprezentații în Montreal, un student de la Universitatea McGill l-a întrebat pe Houdini dacă poate suporta să fie lovit în abdomen fără a simţi nici o durere. Primind răspuns afirmativ, acesta l-a lovit pe neaşteptate pe magician, cauzându-i ruptura de apendice. Cum Houdini suferea de apendicită de câtva timp, el a refuzat tratamentul medical, continuând să călătorească. Harry Houdini moare la spitalul Detroit’s Grace, nouă zile mai târziu, la ora 1:26 pm, în camera 401, pe 31 octombrie 1926, în vârstă de 52 de ani.

Boxiorul de categorie grea Jack Dempsey îl lovește pe Harry Houdini (ținut de al boxior, Benny Leonard) într-unul din spectacolele sale.

Boxeorul de categorie grea Jack Dempsey pozează cum îl lovește pe Harry Houdini (ținut de Benny Leonard) în 1920.

Primii pași spre tărâmul magiei

Houdini s-a născut în 1874 într-o familie de evrei unguri. A emigrat în Statele Unite ale Americii când avea patru ani, deoarece tatăl său devenise rabin într-o comunitate evreiască din Appleton. Numele său real era Ehrich Weisz, care s-a transformat în Weiss, după ce tatăl a primit cetățenia americană.

Ehrich a fost nevoit să muncească încă din copilărie. Atunci a încercat și câteva numere  de trapez, luându-și numele de „Ehrich, prințul aerului”.

După mai multe mutări, Weiss tatăl a ajuns împreună cu Ehrich la New York, unde au avut diferite locuri de muncă. Ehrich a început să fie interesat de memoriile magicianului francez Jean Eugene Robert- Houdin. A fost atât de tare impresionat încât a mai adăugat un „i” lui Houdin și și-a creat numele de scenă: Houdini.

Bess și Harry Houdini au trăit împreună 39 de ani.

Bess și Harry Houdini au trăit împreună 39 de ani.

În 1891, formează o echipă  care executa trucuri magice cu cărți, împreună cu prietenul său Jacob Hyman, numită „Frații Houdini”. Hyman este  înlocuit de fratele lui Harry- Dash (Theodore) – dar pentru o scurtă perioadă.

În 1893 o întâlnește pe Wilhelmina Beatrice Rahner, care va ajunge asistenta lui. Astfel, „Frații Houdini” se transformă în „Houdinii”. În 1895, Bess, așa cum i se zicea Beatricei, va deveni soția lui Harry. Până la sfârșitul carierei, Bess a rămas asistenta acestuia.

Vânzătorul de iluzii

1898 îi aduce lui Houdini dorința de a renunța, dar un an mai târziu norocul îi surâde atunci când îl întâlnește pe Martin Beck. Acesta era un magnat al teatrelor de vaudeville, care vede potențialul de spectacol în numărul de evadare a lui Houdini. După ce are o serie de reprezentații în America, anul 1900 îi aduce lui Houdini un turneu în Europa. Timp de 5 ani, Houdini a fascinat și a cucerit bătrânul continent cu numerele sale.

În 1905 se reîntoarce în America, unde va înregistra cele  mai mari succese între 1907 și 1910. Notorietatea lui se datora faptului că mereu se reinventa și își schimba numerele, surprinzând și captând mereu atenția publicului.

suspended houdiniÎn 1912, crează numărul “Celula de tortură chinezească cu apă”. Houdini era scufundat cu capul în jos,  într-un vas cu apă, în timp ce picioarele îi erau blocate. O faţă a vasului era din sticlă, astfel că publicul putea să-l vadă pe Houdini. Dar evadarea nu putea fi urmărită de public, pentru că aşa cum se întâmpla în toate numerele lui, o cortină acoperea vasul.

Un truc de iluzionism foarte reuşit a fost atunci când a făcut să dispară un elefant cu tot cu dresorul lui de pe scena Hipodromului din New York. Alte numere memorabile au fost cele în care încerca să se elibereze dintr-o cămaşă de forţă, în timp ce era suspendat de glezne de la înălţimea unor macarale sau a unor clădiri înalte. Tot în acestă categorie se încadrează şi spectacolele în care a fost îngropat de viu sub pământ fără sicriu sau scufundat cu un sicriu într-o piscină, dar mai ales momentul în care a fost legat într-o cămaşă de forţă, închis într-un sicriu sigilat şi apoi îngropat într-un rezervor cu nisip.

Recunoaștere

Din 1907 până la moarte a fost preşedinte al Societăţii Magicienilor Americani. A fost singurul magician care a fost ales în această funcţie timp de nouă ori, în timp ce alţii fuseseră votaţi doar pentru un mandat.  A creat o reţea de legături între magicienii profesionişti şi amatori care s-a transformat în cea mai mare mişcare  cunoscută vreodată.

După moartea mamei sale, Houdini a început să să vâneze persoane medium false. A desconspirat mulţi impostori în calitate de membru al Comitetului Ştiinţific American. Houdini nu credea în supranatural şi lupta împotriva acestuia l-a costat prietenia cu Sir Arthur Conan Doyle (creatorul lui Sherlock Holmes), care suţinea contrariul şi care era convis că Houdini posedă şi el nişte puteri paranormale.

Brian-Selznick

Facinația morții

Harry Houdini era interesat de tot ceea ce avea legătură cu moartea. A cumpărat primul scaun electric, biroul lui Edgar Allan Poe, iar multe dintre numerele sale semănau cu scene de execuție. Era foarte interesat de criminali, în special de John Wilkes Booth, asasinul lui Lincoln. De altfel, in majoritatea numerelor sale sfida moartea. Spunea la un moment dat: „Știam, așa cum toată lumea o știa, că cel mai simplu mod de a capta atenția unei mulțimi este acela de a intra într-o situație foarte periculoasă în care cea mai mică greșeală te poate costa viața.” Houdini avea mare dreptate. Ca orice om va ajunge și el fatidica zi în care va greși.

ULTIMELE ZILE DIN VIAȚA ILUZIONISTULUI HARRY HOUDINI

Houdini 2 week engagementMijlocul lunii octombrie 1926 îi găsește pe Houdinis în Canada, în turneul nord-american. Spectacolele sale erau la mare căutare, faima în creștere, iar încasările pe măsură, așa că nu încăpea în discuție anularea vreunui angajament.

Luni, 18 octombrie 1926. Deși accidentat la un picior, Harry Houdini își susține spectacolul de iluzioniosm la Princess Theater din Montreal, Canada. Ca de fiecare dată, în final este aplaudat la scenă deschisă.

Marți, 19 octombrie 1926. Houdini este invitat să susțină o prelegere la Universitatea McGill din Montreal. Maestrul, în calitate de  preşedinte al Societăţii Magicienilor Americani vorbește despre escrocheriile prin care așa ziși mediumi și prevăzători înșeală lumea provocând o adevărată fraudă națională. Cum îi stătea în obicei, după discurs, Houdini mai rămâne un timp în mijlocul studenților pentru a răspunde la întrebări. Un anume Samuel J. Smilovitch se apropie de iluzionist și-i înmânează un desen ce-l înfățișează pe Houdini într-unul din numerele sale. Houdini e impresionat și-l invită pe tânărul artist ca la unul din spectacolele ulterioare să vină în culise pentru a-i face un portret în voie.

Incidentul din culise

Vineri, 22 octombrie 1926. Smilovitch acceptă invitația și se prezintă împreună cu prietenul său Jack Price pe holul din Princess Theater pentru a se întâlni cu Houdini și-i a-i face portretul înaintea spectacolului din acea seară. Cei doi sunt chemați în cabină unde se mai aflau soția iluzionistului, Bess, o asistentă pe nume Sophie Rosenblatt și nepoata lui Bess, Julia Sawyer. Ulterior, mărturiile acestora despre ce s-a întâmplat în acea zi de vineri diferă de la una la alta. In cartea On the Edge of the Unknown, Sir Arthur Conan Doyle îl citează pe Jack Price:

„Houdini stătea pe canapea și citea corespondența. Eu eram în dreapta maestrului, iar Smilovitch îi creiona din față portretul pe o coală de hârtie. La un moment dat s-au auzit câteva ciocănituri în ușă și in cameră a intrat un alt coleg de-al nostru, Joselyn Gordon Whitehead. Foarte înflăcărat, acesta și-a exprimat curiozitatea în a afla cât mai multe din secretele lui Houdini și a început imediat șirul de întrebări. Houdini, fire receptivă și deschisă, ne-a dezvăluit că pentru a fi un adevărat profesionist în arta iluzionismului trebuie mai mult ca orice să fii foarte puternic. Ne-a arătat mușchii de la mâini și de pe abdomen și ne-a îndemnat chiar să-i pipăim.

Whitehead a profitat de conjunctură și l-a întrebat dacă e adevărat că nu simte nicio durere când cineva îl lovește cu putere. Houdini a ezitat în a da un răspuns concret, însă s-a oferit să facă o demonstrație. Studentul nu a stat mult pe gânduri și i-a aplicat o lovitură în dreapta abdomenului, luându-l pe Houdini prin surprindere. Șirul loviturilor a continuat, ceea ce m-a făcut să exclam: „Hei, nebunule! Ia-o mai ușor!” Whitehead nici nu m-a luat în seamă și a continuat să lovească cu sete, când Houdini l-a oprit brusc, printr-un gest al mâinii care însemna „destul!”. Avea fața schimonosită de durere.”master punch draw

Mai multe întrebări se impun în urma acestei nefericite întâmplări: Era J.G. Whitehead student la McGill University sau vreun bătăuș plătit? Îl cunoștea oare acesta pe Houdini și vrea să se răzbune? (unele zvonuri spun că Whitehead venise să-i returneze niște cărți împrumutate). I-a cerut într-adevăr Whitehead permisiunea lui Houdini să-l lovească? Era Houdini antrenat pentru așa ceva? Cert este că din acest moment starea iluzionistului se va agrava, iar „actul său de curaj” îl va împinge spre moarte.

Totul pentru spectacol

Acuzând dureri acute de stomac, Houdini va susține spectacolul în cursul serii la Princess Theater urmând ca a doua zi să participe la alte două reprezentații.

Sâmbătă, 23 octombrie 1926. Harry Houdini se deplasează cu trenul spre Detroit, unde avea programat chiar în acea zi debutul unui nou şir de spectacole ce urmau să se întindă de-a lungul a două săptămâmi. Durerile abdominale sunt din ce în ce mai puternice, astfel că Bess telegrafiază la Detroit ca un medic să-i aștepte la hotel pentru a-l consulta. Din păcate trenul are întârziere și trupa Houdinis este nevoită să meargă direct la Garrick Theater din Detroit pentru a-și începe reprezentația. Medicul este îndrumat spre locația spectacolului și-l găsește pe Houdini înainte de începerea show-ului în stare gravă, întins pe pat în cabina rezervată artiștilor. In urma consultației, medicul constată că iluzionistul are probleme cu apendicita iar temperatura i-a ajuns la 40 de grade. A vrut să cheme o ambulanță, însă Houdini i-ar fi spus:„voi susține acest spectacol chiar de-ar fi ultimul!”

Detroit Grace Hospital atunci și acum.

Detroit Grace Hospital atunci și acum.

Prestația sa a fost din păcate foarte slabă, astfel că înaintea actului al III-lea Houdini a cedat și a părăsit scena, lăsându-și colegii să încheie spectacolul. Nu s-a dus la spital ci direct la hotel, însă aici Bess a făcut o criză de nervi după care a chemat un medic. Acesta a insistat ca Houdini să meargă la spital însă din nou s-a izbit de un refuz categoric.

Duminică, 24 octombrie 1926. Ora 3:00 A.M. Houdini își sună doctorul  personal, pe Dr. William Stone care se afla in New York. Abia la insistențele acestuia, Houdini se hotărăște să se interneze în cursul dimineții la Grace Hospital, unde este imediat operat pentru a i se înlătura apendicele. Din nefericire, chirurgii descoperă că ruperea apendicelui a provocat o peritonită, șansele de a supraviețui unei astfel de infecții în vremurile în care nu apăruseră încă antibioticele fiind egale cu zero.

Halloween – o zi magică pentru căderea cortinei

Joi, 28 octombrie 1926. După patru zile de covalescență, Houdini suferă o a doua operație, o tentativă anemică a medicilor de a îndepărta infecția.

Sâmbătă, 30 octombrie 1926. Starea pacientului se agravează cu repeziciune. Pentru marele magician începe numărătoarea inversă.

Duminică, 31 octombrie 1926. Ora 13:26. Sărbătoarea Halloween-ului. Renumitul maestru al evadărilor Harry Houdini părăsește această viață la 52 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost: „Sunt slăbit. Cred că am pierdut lupta…”

***

houdini is deadCauza oficială a morții lui Harry Houdini a fost peritonită acută difuză, determinată de raspândirea infecției  din apendicele perforat în tractul gastrointestinal. Intrebarea care se pune este: a fost moartea iluzionistului provocată de loviturile năbădăiosului student Whitehead sau nu? Se știe că Houdini  avea dureri stomacale de mai multă vreme, iar  incidentul din culise nu a făcut decât să-i agraveze starea de sănătate, stare neglijată cu nonșalanță. Pur și simplu Houdini nu și-a luat în serios simtomele și a plătit consecințele. Cu toate acestea, soția sa, Bess, a încasat banii de asigurare, susținând că lovitura primită în Montreal a fost „un accident direct răspunzător de moartea prematură a lui Harry Houdini”.

Ultimul drum

houdini funeral 2Trupul neînsuflețit al magicianului fost dus la West End Funeral Chapel din New York, unde timp de două zile, cei ce l-au cunoscut i-au putut aduce un ultim omagiu. Servicul religios a avut loc la data de 4 noiembrie 1926 în sala de festivități a Lojii Elks, din W.43rd Street, New York. Se estimează că au asistat peste 2000 de persoane. Houdini a fost elogiat de rabini, apoi a avut loc o ceremonie de rupere a baghetei, oficiată de Societatea Magicienilor Americani.

Se povestește că Houdini își cumpărase un coșciug de bronz cu câteva luni înainte, în care s-a închis și apoi a cerut să fie coborât în piscina unui hotel timp de o oră și jumătate. Trucul i-a reușit, iar coșciugul l-a însoțit peste tot în turneu. Uneori glumea că acolo ar vrea să fie înmormântat, dacă ceva rău s-ar fi întâmplat. Și chiar așa a fost.

Houdini's funeral – November 4, 1926

Înmormântarea a avut loc la cimitirul Machpelah din Brooklyn, de pe Cypress Hills Street, Queens, New York, un loc pe care Houdini însuși îl alesese. Dealtfel aici își găsește locul de veci întreaga familie: mama, tatăl, sora și frații săi. Soția sa, Bess este înmormântată în cimitirul Gate of Heaven din New York, ea nefiind evreică, ci catolică. Bess Houdini a murit într-un tren în California pe 11 februarie 1943 la 67 de ani.

dfhshsh

Houdini își doarme somnul de veci în cimitirul Machpelah din Brooklyn

Ședințe de spiritism pentru Houdini

Înainte de moartea sa, Houdini a spus că îi va trimite soției sale un mesaj din lumea de dincolo, dacă va fi posibil. În fiecare an, de Halloween, soția sa organiza ședințe de spiritism, dar soțul ei nu a apărut niciodată. După zece ani, în 1936, după o ultimă încercare de a a lua legătura cu soțul ei defunct, ea a stins lumânarea pe care o ținea aprinsă încă de la moartea acestuia, spunând: „am așteptat destul. Zece ani e o perioadă de timp suficientă pentru a aștepta un bărbat”.

Tradiția a fost preluată însă și dusă mai departe de fani și alți colegi magicieni. Nici până astăzi nu s-a înregistrat vreun mesaj dat de Marele Houdini de dincolo de moarte. „Omul pe care nicio închisoare nu l-a putut reține” nu a reușit să evadeze din Regatul Morții.

HARRY HOUDINI – nume real: Ehrich Weisz
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 24 martie 1874, Budapesta, Austro-Ungaria
DATA ŞI LOCUL MORȚII: 31 octombrie 1926 / 52 de ani, Detroit, Michigan, SUA (certificat de deces)
CAUZA DECESULUI: peritonită provocată de ruperea apendicelui
A FOST: iluzionist, magician, actor, istoric, producător de film, pilot, cascador

 

surse: http://www.thegreatharryhoudini.com, wikipedia

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s